Mănușile reprezintă un accesoriu pentru mâini încă din antichitate. Conform Odiseii lui Homer, Laerys – tatal lui Odisseus purta mănuși în timpul plimbărilor sale prin grădină, pentru a se apăra de rugi. În lucrarea Istoria lui Herodot se povestește cum împăratul spartan a fost încriminat de primirea drept mită a unei mănuși de argint.
Inițial ele erau purtate în scop protectiv de către soldați reprezentând o strategie de apărare. Abia în secolul al treisprezecelea mănușile au început să aibă rolul de podoabă vestimentară în rândul femeilor. În secolul al șaisprezecelea au atins apogeul, când regina Elisabeta I a stabilit un nou trend purtând mănuși brodate și împodobite cu bijuterii în timpul audiențelor, pentru a atrage atenția asupra mâinilor ei delicate. Mănușile au fost folosite și în rândul regilor, popilor și al celor de rang înalt.
”Culoarea ideală a mănușilor unei doamne ar trebui să fie complementară cu geanta de mână și pantofii” – Cartea de Etichetă VOGUE, 1948
Astăzi, mănușile se pot găsi într-o varietate de culori, texturi și stiluri în conformitate cu situația care cer purtarea lor. În general mănușile se poartă în scop protectiv sau ca accesoriu care completează vestimentația.
Reguli generale de etichetă a mănușilor
- Mănușile se poartă numai în spații deschise, niciodată în încăperi, exceptând teatrul, opera, balurile sau o recepție oficială.
- Pe stradă, atât bărbații cât și femeile trebuie să scoată mănușile atunci când dau mâna cu cineva. Numai regina păstrează mănușile!
- Femeile își scot mănușile când ajung la locul unei întâlniri stabilite, dar și în cazul uneia absolut întâmplătoare.
- Mănușile lungi, sunt purtate în special la teatru, la petreceri sau evenimente formale și se pot păstra toată seara. Ele nu se pun în văzul lumii ci chiar înainte de a pleca de acasă.
- Mănușile nu se țin pe mână în restaurant, în sălile de teatru, la concert sau la expoziții, decât dacă sunt de tipul celor de mai sus. La restaurant se pot lăsa în geantă sau pe genunchi sub șervet.
- Într-o biserică protestantă, mănușile se pot ține pe mână dar, într-o biserică ortodoxă, sau într-una catolică, unde se face semnul crucii la intrare după ce ți-ai înmuiat degetele în apă sfințită, este recomandat să le scoatem.
- Când au rol de protecție, mănușile se țin pe mână – în călătorie sau în cazul mai multor discipline sportive.
- Mănușile scurte, negre, sunt potrivite pentru orice îmbrăcăminte atunci când călătorim.
- A se evita mănușile de nailon transparent sau din dantelă croșetată.
- Nu se aplică machiaj purtând mănuși.
- Nu se mănâncă, bea sau fumează purtând mănuși.
- Pentru a îndepărta mănușile se începe prin a trage de fiecare deget și nu de la încheietura mâinii.
- Nu se poartă aceleași mănuși în zile consecutive.
- Nu se poartă bijuterii peste mănuși exceptând brățările.
- Nu se poartă mănuși scurte la un eveniment de gală, la unul formal sau la cină.
- La întâlnirile de afaceri se scot înainte de a ajunge și se lasă împreună cu haina.
- Pe timpul iernii trebuie achiziționat un set de mănuși din piele în culori neutre și sub formă clasică. Ele sunt potrivite pentru a merge la cumpărături, la o plimbare în oraș sau la condusul mașinii.
Bibliografie:
Codul bunelor maniere astăzi – Aurelia Marinescu
Bunele Maniere 