Caracterele chinezești 君子 jun și zi (fonetic – junzi) reprezintă o idee extrem de importantă în cultura chineză, ceea ce s-ar traduce prin om al onoarei, om superior sau gentleman. Să devii un junzi este un ideal în cultura chineză așa cum este prevăzut în lucrarea Analectele lui Confucius intitulată Lun Yu. Scopul unui junzi era să-și dezvolte moralitatea, să demonstreze loialitate și respect și să cultive umanitatea, altruismul.
Există 4 caracteristici de bază ale unui junzi:
- Sinceritate sau Yi în limba chineză nu se referea doar la spunerea adevărului, ci avea un înțeles mult mai adânc de atât. Gentlemanul chinez trebuia să încadreze sinceritatea în toate acțiunile sale, formând baza unei nevoi morale de a face bine și de a acționa cu bună-credință. Toate acțiunile sale erau ghidate dintr-o iubire pentru virtute și dintr-o dorință de a corespunde societății de atunci.
- Bunăvoință (altruism) sau Ren în chineză reprezintă în confucianism ceea ce l-a separat pe om de animal și ceea ce separă pe un gentleman de un om obișnuit. Această trăsătură era considerată atingerea apogeului în aspirația de a deveni un junzi. Ea se caracterizează printr-o imensă dragoste față de umanitate, atât pentru cei din jur cât și pentru el însuși. A acționa conform Ren reprezenta scopul acțiunilor umane și ceva pentru care toți ar trebui să facă tot posibilul.
- Corectitudine (conformitate) sau Li în limba chineză îi cerea unui gentleman să acționeze conform regulilor și eticheta societății. Cel care avea această trăsătură respecta regulile societății și poziția lui în cadrul ei. Aceste reguli nu erau însă urmate doar la modul general ci erau îndeplinite anumite rituri de conduită emise de către Confucius.
- Supunere filială cunoscută ca Xiào în chineză joacă un rol de bază prin importanța acordată stabilirii relațiilor familiale bazate pe armonie. Confucius este de părere că respectul față de părinți și față de copii (vii și morți) este esențial, la fel precum și față de alte familii. Copiii prin cucernicia față de părinți respectă astfel regulile sociale ale culturii chinezești. Un gentleman al Chinei, nu era conștient doar asupra responsabilităților față de cei mai în vârstă ci le și îndeplinea pe deplin în mod activ. Guvernul, în viziunea sa, trebuie să se constituie ca o familie.
În confucianism, există mai multe trăsături ale unui junzi:
- poate trăi în sărăcie – este orientat către autodezvoltare fără a fi interesat de faimă, avere sau putere;
- face mult și vorbește puțin;
- este loial, obedient și informat;
- nu transferă mânia unei alte persoane;
- nu face o greșeală de două ori;
- iubește să învețe neîncetat și se dezvoltă de-a lungul timpului.
Iată ce spunea Confucius:
Există trei lucruri pe care, pare-se, nu le pot realiza după maniera omului ideal: virtutea fără incertitudine, înţelepciunea fără îndoieli şi curajul lipsit de teamă.
Aceste cuvinte sugerează că dacă un om are virtutea și bunătatea în inimă va avea liniște sufletească și nu va avea griji. Dacă un om posedă înțelepciune și cunoaștere atunci el va fi decisiv. Dacă un om are curaj el nu va avea nicio teamă.
Un gentleman ar trebui să fie armonios, dar poate avea opinii diferite și nu ar trebui să urmeze orbește.
Pentru un gentleman, acțiunea are prioritate față de cuvinte. Un gentleman ar trebui să vorbească cu atenție, dar să acționeze rapid. Un gentleman este rușinat dacă cuvintele sale eclipsează propriile acțiuni.
Un gentleman cuprinde totul și este impațial.
Un gentleman este în pace și ușurință, dar nu este arogant.
Un gentleman ajută pe alții să îndeplinească binele, nu viciul.
Cu dreptatea ca esență, un gentleman trebuie să acționeze în conformitate cu riturile, să se exprime cu modestie și să ducă la îndeplinire cu credincioșie.
Un gentleman ar trebui să fie demn, dar nu disputat; ar trebui să fie sociabil dar nu să formeze găști.
Adevărata bărbăţie constă din înţelegerea propriului sine şi din restabilirea măsurii. Oricine-şi va înţelege propriul sine şi îşi va restabili măsura, va fi urmat de toată lumea.
Prinţul să se comporte ca un prinţ, supusul ca un supus, tatăl ca un tată, fiul ca un fiu!
Fără energie nu poţi merge mai departe; fără efort nu poţi avea niciun merit; fără sinceritate nu durează nimic; fără loialitate nu poţi avea afecţiunea; fără politeţe nu poţi fi respectat. Pentru că politeţea rafinează spiritul, după cum muzica rafinează interiorul.
O virtute perfectă este reprezentată de cinci lucruri; acestea sunt: gravitatea, generozitatea sufletului, sinceritatea, seriozitatea şi bunătatea.
Confucius nu excludea bogăția și rangul dar, considera că numai atingând cel mai înalt prag al moralității un om este demn de a fi în vârful unei națiuni și a o cârmui. Orice abatere de la regulile lui te făcea nepotrivit pentru a fi în fruntea unui popor. Mai întâi trebuie să fi dobândit prin cunoaștere și practică toate cerințele care te fac un model absolut, iar pentru aceasta, fiii conducătorilor erau încă de mici pregătiți intens.
Ce bine ar fi dacă și pentru conducătorii noștri ar exista interesul real pentru atingerea celui mai înalt grad de etică și moralitate înainte de a ajunge în poziții de guvernare…
Notă: Cei patru domni sau Cei patru nobili în simbolistica chineză sunt reprezentați de cele patru plante: orhideea, bambusul, crizantema și ume (caisul japonez) datorită frumuseții rafinate a acestora. În arta chinezească aceste plante fac referire prin comparație la cultura de junzu, plantele sugerând cele patru anotimpuri.
Referințe bibliografice:
sursa foto
http://csymbol.com/chinese/chinese_gentleman.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Junzi
Bunele Maniere 
